Aceste descoperiri pentru a explica de ce psihedelicele fac valuri în tratamentul tulburărilor de dispoziție, cum ar fi depresie. În plus, studiul a identificat ce părți ale creierului sunt implicate în timpul unei "călătorii bune" sau a unei "călătorii proaste". Acesta este un lucru care nu a mai fost realizat până acum.

Studiul

Studiul a fost controlat cu placebo și a inclus 60 de voluntari sănătoși". După ce li s-a administrat fie psilocibină, fie un placebo, creierul voluntarilor a fost monitorizat cu ajutorul unui aparat RMN. Cercetătorii au monitorizat răspunsurile glutamatului la psilocibină. Glutamat este cel mai frecvent neurotransmițător din creierul nostru și din sistemul nervos central. Acesta este implicat în aproape toate funcțiile cerebrale excitatorii și este principalul mediator al informațiilor senzoriale, al emoțiilor, al cogniției și al coordonării motorii. S-a sugerat de mult timp o legătură între acesta (glutamat) și tulburări de autoexperiență, cum ar fi anxietatea sau schizofrenia.

Constatarea nr.1

Atunci când se studiază activitatea în cortexul prefrontal și hipocampul (două regiuni ale creierului asociate în principal cu ego-ul) după administrarea de psilocibină, cercetătorii au constatat o creștere clară a activității glutamatului. S-a emis anterior ipoteza că glutamatul este activat în timpul consumului de droguri psihedelice. Cu toate acestea, aceasta a fost prima dată când s-a găsit o dovadă în cadrul unui studiu uman. Acest lucru arată că există o bază neurologică pentru efectele terapeutice ale psilocibinei, care fac în prezent prima pagină a ziarelor. 

Constatarea nr.2

Cea de-a doua constatare a fost însă o surpriză pentru cercetători. Aceștia au descoperit, prin intermediul scanărilor RMN, că, în timp ce nivelurile de glutamat din cortexul prefrontal au crescut atunci când s-a administrat psilocibină, nivelurile din hipocampus au scăzut. Prin intermediul sentimentului de ego auto-raportat de voluntari, cercetătorii au descoperit o legătură între regiunea creierului activată de glutamat și dacă excursia a fost descrisă ca fiind "bună" sau "rea" în ceea ce privește disoluția ego-ului. 

Călătorie bună

O disoluție pozitivă a ego-ului (sau, "călătorie plăcută" pentru tine și pentru mine) este clasificat ca implicând euforie și bună dispoziție, un sentiment de unitate cu lumea. Această "călătorie plăcută" a fost experimentată în primul rând atunci când existau niveluri mai scăzute de glutamat în hipocampus. Hipocampul este legat de nivelul nostru de stimă de sine. Reducerea activității de aici ar putea explica eficacitatea psilocibinei în studiile privind tulburările de dispoziție. Depersonalizarea temporară cauzată de trip oferă subiectului șansa de a se reseta și de a se distanța de obiceiurile negative și de stările emoționale anterioare. 

Bad Trip

O dizolvare negativă a ego-ului (de exemplu, "călătoria proastă") a fost experimentat atunci când au existat niveluri mai ridicate de glutamat în cortexul prefrontal . Acest lucru a fost descris ca o pierdere a abilităților de luare a deciziilor, a autonomiei, a intenției și a mișcărilor spontane. Acest lucru are sens, deoarece cortexul prefrontal este cunoscut pentru luarea deciziilor, medierea comportamentului social, exprimarea personalității și formularea unui comportament complex. 

Realizarea de predicții

Cu toate acestea, scanarea RMN a arătat, de asemenea, că voluntarii care au consumat psilocibină au trăit atât experiențe "bune", cât și "rele" în timpul călătoriei lor. Acest lucru s-a datorat faptului că nivelurile de glutamat din regiunile creierului s-au schimbat pe tot parcursul. Acest lucru reflectă experiența savanților psihedelici, conform căreia o călătorie care prezintă disoluția ego-ului sau "moartea" poate fi în același timp minunată și înfricoșătoare. Cu toate acestea, este întotdeauna destul de profundă. În mod incitant, aceste constatări au fost suficient de semnificative pentru ca cercetătorii să poată prezice dacă voluntarii au avut parte de o călătorie predominant bună sau rea, doar pe baza scanărilor cerebrale prin RMN. 

Învățăm mai mult, studiu psihedelic cu studiu...


Deși nu se știe încă foarte bine de ce aceste descoperiri, constatăm din nou că studiul psihedelicelor ne apropie din ce în ce mai mult de înțelegerea originii și funcționării ego-ului. De aici putem afla despre crearea "sinelui" și, poate într-o zi, despre geneza conștiinței însăși. Pe lângă beneficiile medicale și terapeutice, studiul psihedelicelor continuă să ne ajute să înțelegem mai bine condiția umană.

Citiți studiul complet, publicat de Neuropsihofarmacologie aici.